Full Version: Meciuri celebre ale lui Dinamo
Comunitatea virtuală a suporterilor dinamoviști > DinamoMania :: Dinamo echipa noastra > Glorii dinamoviste
Pt. toti cainii !!! Cine are rezumatul video Dinamo-Internazionale Milano 3-2 ??? Il vreau NEAPARAT !!! Multumesc anticipat.
Dinamo-Inter 3-2, in presa vremii, articol de Vasile Cabulea.
"Victoria si calificarea echipei Dinamo in turul trei al Cupei UEFA, constituie o performanta cu totul deosebita, care bucura atat suporterii formatiei din soseaua Stefan cel Mare, cat si pe toti iubitorii sportului din tara noastra.
Meciul, urmarit de 25000 de spectatori, a inceput sub semnul echilibrului. Ambele echipe, de la bun inceput, si-au dezvaluit intentiile de a marca, pentru oaspeti singura alternativa a calificarii. Asa se face ca ofensiva italiana, pe fondul lipsei de concentrare a dinamovistilor in primele minute de joc, ajunge sa creeze doua situatii periculoase la poarta lui Moraru, cand Altobelli (min.10) a trimis cu capul peste bara, ca in min 13, acelasi atacant sa suteze, din nou, periculos si printr-o minune Moraru sa reuseasca sa devieze balonul. Urmeaza o perioada de dominare a echipei noastre care incepe cu acel sut napraznic al lui Custov de la distanta ( min.6) cand mingea intalneste bara. Forta si disponibilitatile ofensive ale jucatorilor nostri se remarca in continuare. Orac prinde si el un sut bomba (min16) , dar portarul Bordon reuseste sa inlature golul-cum avea s-o faca de multe ori in acest meci- ca in min 31, dupa a actiune ca la carte, purtata in mare viteza si cu exactitate de Orac, dribling irezistibil si pasa la Talnar, a carui centrare este reluata impecabil de centrul atacului dinamovist, Dudu Georgesu, in coltul lung si cu .. soare al portii italiene! Repriza secunda incepe cu doua actiuni viguroase ale oaspetilor, excelenti tehnicieni, in care atat Moraru, iesit inoportun la prima, cat si jucatorii din apararea imediata care au gresit in cea de a doua faza, lasand de pe unul pe altul sarcina respingerii balonului ce plutea in aer, ca sa profite acelasi periculos Altobelli si sa inscrie cu capul:1-1 (min47). In continuare, echipa noastra domina, ataca cu insistenta si vigoare, creindu-si cateva ocazii bune de gol, ratate, insa, fie din cauza lipsei de precizie (Augustin, min 61), fie ca portarul adevers se opune (Augustin min 49 si Orac min 90, faza cu Talnar , care a uluit tribunele prin inventivitatea celor doi), fie ca, din nou, bara opreste modificarea tabelei de marcaj in favoarea dinamovistilor (Talnar, min 72.). Timpul regulamentar de joc se incheie cu un scor egal:1-1. Urmeaza prelungirile. Jocul spectaculos si dramatic devine din ce in ce mai dur si plin de neregularitati. Arbitrul belgian , vizibil partinitor cu oaspetii imparte cartonase galbene. Dupa Marini , Bagni si Custov, e randul lui Augustin si Multescu sa fie admonestati. Un inutil fault al dinamovistilor , la marginea careului se soldeaza cu o lovitura libera pe care experimentatul Prohaska (min.96) o transforma in gol. Dinamovistii nu-si pierd cumpatul, fireste nici sperantele, isi strang randurile si preseaza puternic. Talnar face o incursiune in stilul sau propriu, centreaza si Augustin inscrie (min.102) aducand egalarea. Dar la acest scor se califica fotbalistii de la Inter. In aceste momente dramatice, jucatorii lui Dinamo demonstreaza o mare putere de lupta, se mobilizeaza exemplar si cu actiuni rapide sufoca pur si simplu apararea adversa, facand-o sa mai cedeze o data:in min 107 inscrie spectaculos cu capul, Orac, dintr-o pasa a lui Dudu Georgescu:3-2. Si, totusi, partida nu apre jucata, italienii ies cu toata echipa la atac. Dinamo se apara, sigur si contraataca periculos. La un astefel de contraatac, Multescu este faultat in careu si...lovitura de pedeapsa (min.114). Dar nu scapam de emotii:Orac trage incet si Bordon, intuind directia mingii, deviaza in afara portii. Eforturile oaspetilor de a mai produce o schimbare pe tabela de marcaj sunt, insa, spulberate de jucatorii nsotri, care fac unul dintre cele mai bune meciuri internationale, astfel ca pana in min.120 nu se mai intampla nci un eveniment."
"Victoria si calificarea echipei Dinamo in turul trei al Cupei UEFA, constituie o performanta cu totul deosebita, care bucura atat suporterii formatiei din soseaua Stefan cel Mare, cat si pe toti iubitorii sportului din tara noastra.
Meciul, urmarit de 25000 de spectatori, a inceput sub semnul echilibrului. Ambele echipe, de la bun inceput, si-au dezvaluit intentiile de a marca, pentru oaspeti singura alternativa a calificarii. Asa se face ca ofensiva italiana, pe fondul lipsei de concentrare a dinamovistilor in primele minute de joc, ajunge sa creeze doua situatii periculoase la poarta lui Moraru, cand Altobelli (min.10) a trimis cu capul peste bara, ca in min 13, acelasi atacant sa suteze, din nou, periculos si printr-o minune Moraru sa reuseasca sa devieze balonul. Urmeaza o perioada de dominare a echipei noastre care incepe cu acel sut napraznic al lui Custov de la distanta ( min.6) cand mingea intalneste bara. Forta si disponibilitatile ofensive ale jucatorilor nostri se remarca in continuare. Orac prinde si el un sut bomba (min16) , dar portarul Bordon reuseste sa inlature golul-cum avea s-o faca de multe ori in acest meci- ca in min 31, dupa a actiune ca la carte, purtata in mare viteza si cu exactitate de Orac, dribling irezistibil si pasa la Talnar, a carui centrare este reluata impecabil de centrul atacului dinamovist, Dudu Georgesu, in coltul lung si cu .. soare al portii italiene! Repriza secunda incepe cu doua actiuni viguroase ale oaspetilor, excelenti tehnicieni, in care atat Moraru, iesit inoportun la prima, cat si jucatorii din apararea imediata care au gresit in cea de a doua faza, lasand de pe unul pe altul sarcina respingerii balonului ce plutea in aer, ca sa profite acelasi periculos Altobelli si sa inscrie cu capul:1-1 (min47). In continuare, echipa noastra domina, ataca cu insistenta si vigoare, creindu-si cateva ocazii bune de gol, ratate, insa, fie din cauza lipsei de precizie (Augustin, min 61), fie ca portarul adevers se opune (Augustin min 49 si Orac min 90, faza cu Talnar , care a uluit tribunele prin inventivitatea celor doi), fie ca, din nou, bara opreste modificarea tabelei de marcaj in favoarea dinamovistilor (Talnar, min 72.). Timpul regulamentar de joc se incheie cu un scor egal:1-1. Urmeaza prelungirile. Jocul spectaculos si dramatic devine din ce in ce mai dur si plin de neregularitati. Arbitrul belgian , vizibil partinitor cu oaspetii imparte cartonase galbene. Dupa Marini , Bagni si Custov, e randul lui Augustin si Multescu sa fie admonestati. Un inutil fault al dinamovistilor , la marginea careului se soldeaza cu o lovitura libera pe care experimentatul Prohaska (min.96) o transforma in gol. Dinamovistii nu-si pierd cumpatul, fireste nici sperantele, isi strang randurile si preseaza puternic. Talnar face o incursiune in stilul sau propriu, centreaza si Augustin inscrie (min.102) aducand egalarea. Dar la acest scor se califica fotbalistii de la Inter. In aceste momente dramatice, jucatorii lui Dinamo demonstreaza o mare putere de lupta, se mobilizeaza exemplar si cu actiuni rapide sufoca pur si simplu apararea adversa, facand-o sa mai cedeze o data:in min 107 inscrie spectaculos cu capul, Orac, dintr-o pasa a lui Dudu Georgescu:3-2. Si, totusi, partida nu apre jucata, italienii ies cu toata echipa la atac. Dinamo se apara, sigur si contraataca periculos. La un astefel de contraatac, Multescu este faultat in careu si...lovitura de pedeapsa (min.114). Dar nu scapam de emotii:Orac trage incet si Bordon, intuind directia mingii, deviaza in afara portii. Eforturile oaspetilor de a mai produce o schimbare pe tabela de marcaj sunt, insa, spulberate de jucatorii nsotri, care fac unul dintre cele mai bune meciuri internationale, astfel ca pana in min.120 nu se mai intampla nci un eveniment."
Pentru ca Paddy mi-a amintit de meciurile cu Hamburg...
Marele Ioan Chirila despre partida retur, in cartea:"Pe marile bulevarde ale fotbalului"
"Niciodata, poate, o echipa romaneasca nu a fost supusa unui mai mare efort de vointa, unui consum psihic care la un moemt dat parea sa arda tot ce era pe teren. Asta seara, la Hamburg, Dinamo s-a intrecut de nenumartae ori. A invins in primul rand acel gol teribil din prelungirile primei reprize, un gol care amintea un alt moment crancen pe un teren vest-german, care elimina echipa ros-albilor la Frankfurt pe Main. Dar aceasta incercare care putea sa franga echipa n-a fost singura. A venit apoi acel gol rarisim, in care Moraru, pana atunci imbatabil, scapa mingea printre maini, amintindu-le coechipierilor sai , pentru a doua oara, ca Happel nu poate fi invins. In sfarsit la 3-0 o alta "serie", menita sa aduca victoria unei echipe dezlantuite.
Dar iata ca cineva de pe banca il arunca in teren pe micul Talnar, amintindu-si, poate, de golul de la Praga, care a adus calificarea echipei noastre. Si Talnar, din numai cateva miscari, demonstreaza unui stadion celebru ca poate fi mai subtil decat Magath si mai calm decat Beckenbauer. In aceasta clipa s-a produs marea euforie dinamovista asteptata de 25 de ani. Ea a culminat cu driblingul brazilian al lui Multescu, cu fenta aceea care nu se va uita niciodata, cand portarul vest -german a fost driblat din privire.
Asa s-a incheiat cea mai frumoasa seara din istoria echipelor noastre de club, o seara care depaseste , prin focul incins de pe Volkspark, acea blanda dupa amiaza aradeana, cand Ernst Happel, aflat si atunci in fruntea unei campioane a Europei, isi vedea pierdute iluziile. Marea victorie a lui Dinamo depaseste acea performanta. U.T.A s-a batut din transee. Dinamo a invins la baioneta."
Marele Ioan Chirila despre partida retur, in cartea:"Pe marile bulevarde ale fotbalului"
"Niciodata, poate, o echipa romaneasca nu a fost supusa unui mai mare efort de vointa, unui consum psihic care la un moemt dat parea sa arda tot ce era pe teren. Asta seara, la Hamburg, Dinamo s-a intrecut de nenumartae ori. A invins in primul rand acel gol teribil din prelungirile primei reprize, un gol care amintea un alt moment crancen pe un teren vest-german, care elimina echipa ros-albilor la Frankfurt pe Main. Dar aceasta incercare care putea sa franga echipa n-a fost singura. A venit apoi acel gol rarisim, in care Moraru, pana atunci imbatabil, scapa mingea printre maini, amintindu-le coechipierilor sai , pentru a doua oara, ca Happel nu poate fi invins. In sfarsit la 3-0 o alta "serie", menita sa aduca victoria unei echipe dezlantuite.
Dar iata ca cineva de pe banca il arunca in teren pe micul Talnar, amintindu-si, poate, de golul de la Praga, care a adus calificarea echipei noastre. Si Talnar, din numai cateva miscari, demonstreaza unui stadion celebru ca poate fi mai subtil decat Magath si mai calm decat Beckenbauer. In aceasta clipa s-a produs marea euforie dinamovista asteptata de 25 de ani. Ea a culminat cu driblingul brazilian al lui Multescu, cu fenta aceea care nu se va uita niciodata, cand portarul vest -german a fost driblat din privire.
Asa s-a incheiat cea mai frumoasa seara din istoria echipelor noastre de club, o seara care depaseste , prin focul incins de pe Volkspark, acea blanda dupa amiaza aradeana, cand Ernst Happel, aflat si atunci in fruntea unei campioane a Europei, isi vedea pierdute iluziile. Marea victorie a lui Dinamo depaseste acea performanta. U.T.A s-a batut din transee. Dinamo a invins la baioneta."
Mă mir că nimeni nu a amintit despre Dinamo - EINTRACHT FRANKFURT 0 - 3.
Meciul retur transmis la radio. Stinsesem lumina (că mă alerga mama să mă culc), stăteam covrig și ascultam meciul cu niște emoții de nu vă spun. Comenta Ion Ghitulescu. Am crezut că mor, atât au prelungit lăbarii ăia meciul că mă apucase disperarea. Până la urmă au dat nemțălăii un gol și ne-au bătut. Țin minte că parcă eram bolnav 2 - 3 zile. În tur, acasă la noi, 2 - 0 le-am tras-o. Cred că a fost primul meci când am auzit de hoție pe față.
Meciul retur transmis la radio. Stinsesem lumina (că mă alerga mama să mă culc), stăteam covrig și ascultam meciul cu niște emoții de nu vă spun. Comenta Ion Ghitulescu. Am crezut că mor, atât au prelungit lăbarii ăia meciul că mă apucase disperarea. Până la urmă au dat nemțălăii un gol și ne-au bătut. Țin minte că parcă eram bolnav 2 - 3 zile. În tur, acasă la noi, 2 - 0 le-am tras-o. Cred că a fost primul meci când am auzit de hoție pe față.
O intrebare de la "Cine-i cainele" mi-a readus in memorie confruntarea cu Spartak Tarnava din CCE 1971. A fost un meci dramatic , in care am obtinut calificarea in ultimul minut , infruntand o echipa care a incercat sa se impuna nu numai prin fotbal dar si prin procedee din box sau kick-boxing.
Meciul a avut trei eroi : Nelu Nunweiller , Andrei si Doru Popescu.
Nelu Nunweiller a fost excelent ( cand oare nu s-a remarcat in meciuri de lupta ) batandu-se ( la propriu) cu huidumele din atacul cehoslovacilor. Pentru ceilalti doi a fost meciul vietii.
Andrei era un portar mediocru . A aparat cativa ani la Rapid , pana a aparut Raducanu . La noi a venit ca al treilea portar. Accidentari sau iesiri din forma a celorlalti doi ( Constantinescu si Cavai) l-au adus in acea dupa-masa in poarta si a facut un meci fantastic , aparand tot .
Doru Popescu era un jucator solid si greoi care se misca in teren cu eleganta si viteza unui dulap. In acel meci a fost rezerva , dar cand a intrat a fost omul potrivit la locul potrivit.
Primul meci la Bucuresti s-a incheiat 0-0 .
Formatia lui Dinamo in al doilea meci : Andrei - Cheran , Nunweiller III , Satmareanu II , Deleanu - Dinu , Nunweiller VI - Lucescu , Salceanu , Dumitrache , Fl. Dumitrescu.
Meciul a avut un inceput neasteptat. Condusi de Adamek ( considerat unul din cei mai valorosi fotbalisti cehoslovaci ai tuturor timpurilor , dar care in acel meci a facut un joc murdar ) cei de la Spartak s-au repezit cu salbaticie in atac , folosindu-si din plin pumnii si comitand faulturi grosolane . Sub ochii ingaduitori ai unui arbitru idiot sau chior , rand pe rand cam toti jucatorii nostri au suferit lovituri care n-aveau nimic in comun cu fotbalul. Cehii au marcat un gol , cei care au evitat o catastrofa au fost Nelu Nunweiller ( si el stia ceva kick-boxing ) si portarul Andrei care a aparat cateva mingii incredibile . La 1-0 pentru Spartac , arbitrul a hotarat totusi sa faca ceva si l-a eliminat pe Pollak , desi acesta era departe de a fi fost cel mai agresiv . Dar la 2 minute dupa aceea l-a eliminat complet nejustificat si pe Al. Satmareanu , dupa un fault de joc. In acel moment antrenorul Dumitru Nicusor ( care 13 ani mai tarziu ne va duce pana in semifinalele CCE ) a facut schimbarea meciului , inlocuindu-l pe Salceanu cu D. Popescu. Dumitrache , strans pazit de 2-3 adversari , a inceput sa faca un joc tactic inteligent , deplasandu-se spre stanga si luindu-si cu el si pazitorii. A aparut astfel in centru un culoar liber , pe care a intrat D. Popescu. Dintr-o astfel de faza a venit si egalarea , Dumitrache a patruns pe stanga , a centrat pe jos punand mingea exact in bocancul lui D. Popescu sut din voleu ( Doru Popescu...voleu?) si 1-1. In repriza a doua Dinamo a controlat jocul cu jocul de pase al lui Radu Nunweiller. Se parea ca meciul se va termina egal , dar prin minutul 60 a aparut din nou arbitrul , care a facut cadou cehilor un penalty la o deposedare absolut corecta a lui Dinu.
La 2-1 pentru ei , cei de la Spartak au incetat pur si simplu sa mai joace si , condusi din nou de Adamek , au inceput sa traga de timp cum n-am mai vazut. O simpla aruncare de la margine se transforma intr-o adevarata sedinta de pregatire tactica , in care 2-3 jucatori dezbateau timp de 2-3 minute cum e mai bine de executat aruncarea ! Si arbitrul... care arbitru ?
Si a venit ultimul minut cu o faza de neuitat , in care de fapt totul a mers anapoda.
Dinu a interceptat o mingie si , cu ochii mai mult la ceas , a trimis o pasa de vreo 50 metri pe dreapta , mingie prea lunga care parea imposibil de ajuns . Florian Dumitrescu ( ce-o fi cautand pe dreapta ? ) a facut sprintul vietii , a ajuns mingea in ultimul moment , pe linia de aut de poarta si a centrat la semi-inaltime. Venit din urma , Radu Nunweiller a plonjat " in stil Dumitrache " si a reluat cu capul spre poarta . Portarul a plonjat si el , mingea lui Radu l-a depasit si...s-a dus in bara de jos .
E cumplit sa vezi in ultimul minut mingea revenind din bara , indepartandu-se de poarta si luand cu ea si sansa calificarii. Dar nu in acea dupa amiaza , pentru ca de undeva din urma a aparut in fuga D. Popescu ( Doru Popescu...fuga?) si a reluat in poarta goala. 2-2 si pe stadionul din Tarnava s-a facut liniste Dinamo S-A CALIFICAT.
Ce a urmat ? In turul urmator am fost eliminati de Feyenord , pe atunci una din echipele de frunte din Europa. La sfarsitul turului Nelu Nunweiller s-a retras din activitatea de jucator. Andrei si Doru Popescu au revenit pe banca de rezerve , rolul lor in istoria clubului se terminase.
Cam la o luna mai tarziu a avut loc alt meci de infarct , Romania - Cehoslovacia 2-1 in calificarile campionatului european. Viteazul Adamek a lipsit , i-a fost frica sa vina la Bucuresti dupa jocul murdar si brutal de la Tarnava. Eliminatul Pollak a venit , a jucat si... a mancat bataie numai la fotbal.
Meciul a avut trei eroi : Nelu Nunweiller , Andrei si Doru Popescu.
Nelu Nunweiller a fost excelent ( cand oare nu s-a remarcat in meciuri de lupta ) batandu-se ( la propriu) cu huidumele din atacul cehoslovacilor. Pentru ceilalti doi a fost meciul vietii.
Andrei era un portar mediocru . A aparat cativa ani la Rapid , pana a aparut Raducanu . La noi a venit ca al treilea portar. Accidentari sau iesiri din forma a celorlalti doi ( Constantinescu si Cavai) l-au adus in acea dupa-masa in poarta si a facut un meci fantastic , aparand tot .
Doru Popescu era un jucator solid si greoi care se misca in teren cu eleganta si viteza unui dulap. In acel meci a fost rezerva , dar cand a intrat a fost omul potrivit la locul potrivit.
Primul meci la Bucuresti s-a incheiat 0-0 .
Formatia lui Dinamo in al doilea meci : Andrei - Cheran , Nunweiller III , Satmareanu II , Deleanu - Dinu , Nunweiller VI - Lucescu , Salceanu , Dumitrache , Fl. Dumitrescu.
Meciul a avut un inceput neasteptat. Condusi de Adamek ( considerat unul din cei mai valorosi fotbalisti cehoslovaci ai tuturor timpurilor , dar care in acel meci a facut un joc murdar ) cei de la Spartak s-au repezit cu salbaticie in atac , folosindu-si din plin pumnii si comitand faulturi grosolane . Sub ochii ingaduitori ai unui arbitru idiot sau chior , rand pe rand cam toti jucatorii nostri au suferit lovituri care n-aveau nimic in comun cu fotbalul. Cehii au marcat un gol , cei care au evitat o catastrofa au fost Nelu Nunweiller ( si el stia ceva kick-boxing ) si portarul Andrei care a aparat cateva mingii incredibile . La 1-0 pentru Spartac , arbitrul a hotarat totusi sa faca ceva si l-a eliminat pe Pollak , desi acesta era departe de a fi fost cel mai agresiv . Dar la 2 minute dupa aceea l-a eliminat complet nejustificat si pe Al. Satmareanu , dupa un fault de joc. In acel moment antrenorul Dumitru Nicusor ( care 13 ani mai tarziu ne va duce pana in semifinalele CCE ) a facut schimbarea meciului , inlocuindu-l pe Salceanu cu D. Popescu. Dumitrache , strans pazit de 2-3 adversari , a inceput sa faca un joc tactic inteligent , deplasandu-se spre stanga si luindu-si cu el si pazitorii. A aparut astfel in centru un culoar liber , pe care a intrat D. Popescu. Dintr-o astfel de faza a venit si egalarea , Dumitrache a patruns pe stanga , a centrat pe jos punand mingea exact in bocancul lui D. Popescu sut din voleu ( Doru Popescu...voleu?) si 1-1. In repriza a doua Dinamo a controlat jocul cu jocul de pase al lui Radu Nunweiller. Se parea ca meciul se va termina egal , dar prin minutul 60 a aparut din nou arbitrul , care a facut cadou cehilor un penalty la o deposedare absolut corecta a lui Dinu.
La 2-1 pentru ei , cei de la Spartak au incetat pur si simplu sa mai joace si , condusi din nou de Adamek , au inceput sa traga de timp cum n-am mai vazut. O simpla aruncare de la margine se transforma intr-o adevarata sedinta de pregatire tactica , in care 2-3 jucatori dezbateau timp de 2-3 minute cum e mai bine de executat aruncarea ! Si arbitrul... care arbitru ?
Si a venit ultimul minut cu o faza de neuitat , in care de fapt totul a mers anapoda.
Dinu a interceptat o mingie si , cu ochii mai mult la ceas , a trimis o pasa de vreo 50 metri pe dreapta , mingie prea lunga care parea imposibil de ajuns . Florian Dumitrescu ( ce-o fi cautand pe dreapta ? ) a facut sprintul vietii , a ajuns mingea in ultimul moment , pe linia de aut de poarta si a centrat la semi-inaltime. Venit din urma , Radu Nunweiller a plonjat " in stil Dumitrache " si a reluat cu capul spre poarta . Portarul a plonjat si el , mingea lui Radu l-a depasit si...s-a dus in bara de jos .
E cumplit sa vezi in ultimul minut mingea revenind din bara , indepartandu-se de poarta si luand cu ea si sansa calificarii. Dar nu in acea dupa amiaza , pentru ca de undeva din urma a aparut in fuga D. Popescu ( Doru Popescu...fuga?) si a reluat in poarta goala. 2-2 si pe stadionul din Tarnava s-a facut liniste Dinamo S-A CALIFICAT.
Ce a urmat ? In turul urmator am fost eliminati de Feyenord , pe atunci una din echipele de frunte din Europa. La sfarsitul turului Nelu Nunweiller s-a retras din activitatea de jucator. Andrei si Doru Popescu au revenit pe banca de rezerve , rolul lor in istoria clubului se terminase.
Cam la o luna mai tarziu a avut loc alt meci de infarct , Romania - Cehoslovacia 2-1 in calificarile campionatului european. Viteazul Adamek a lipsit , i-a fost frica sa vina la Bucuresti dupa jocul murdar si brutal de la Tarnava. Eliminatul Pollak a venit , a jucat si... a mancat bataie numai la fotbal.
Multam Iuliu, eu n-aveam decat 9 ani si prea multe amanunte nu-mi mai amintesc despre acel meci. Dar povestea lui, scrisa de Ioan Chirila o stiu aproape pe dinafara. Chiar ma gandeam s-o postez pe forum, pentru cei foarte tineri.
Cosmin salut
Este vorba de o carte scrisa de Ioan Chirila ? Probabil ceva scris dupa 1983 pentru ca eu nu pierdeam cartile scrise de I. C. pe care l-am apreciat mult si ca ziarist si ca scriitor.
Daca tii minte pe dinafara povestea lui mi-ai putea scrie cam pe unde am luat-o razna ?
Pentru mine ar fi un test de memorie. Sa nu uitam ca MEMORIE e de gen feminin , deci de multe ori te insala. ( ups , iar mi-o caut cu lumanarea de la sotia mea )
Este vorba de o carte scrisa de Ioan Chirila ? Probabil ceva scris dupa 1983 pentru ca eu nu pierdeam cartile scrise de I. C. pe care l-am apreciat mult si ca ziarist si ca scriitor.
Daca tii minte pe dinafara povestea lui mi-ai putea scrie cam pe unde am luat-o razna ?
Pentru mine ar fi un test de memorie. Sa nu uitam ca MEMORIE e de gen feminin , deci de multe ori te insala. ( ups , iar mi-o caut cu lumanarea de la sotia mea )
imi amintesc de un 5-2 cu spurcatii in 197... si cat?, ca eram prea mic dar l-am vazut live pe 23 intr-un cuplaj, cu bunicu' ( care oricum nu era dinamovist ), nici eu , dar din acel moment m-am " imbolnavit " de dinamovism .
01.09.1976
Aoleuuuu, am scris Ioan Chirila? 
Poate din cauza ca mi-a placut foarte mult, ca si tie... Nu-i Ioan Chirila, e Mircea M. Ionescu si cartea se numeste "Intalniri care se uita greu".... Tu zici undeva , spre sfarsitul mesajului, "...si pe stadionul din Tarnava s-a facut liniste". Ei bine, articolul de care vorbesc, aparut in cartea asta chiar asa se cheama: E liniste la Tarnava".
Si pentru ca am amintit de el, si pentru ca nu stiu unde s-ar mai gasi cartea asta, si am promis catorva de pe aici ca il postez, am sa incerc sa fac asta desi e tare lung. O sa-l impart in doua, pentru ca nu ma indur sa nu pun si partea despre atmosfera din Trnava inainte de meci, urmand intr-un alt mesaj sa postez cronica propriu zisa a meciului.
Poate din cauza ca mi-a placut foarte mult, ca si tie... Nu-i Ioan Chirila, e Mircea M. Ionescu si cartea se numeste "Intalniri care se uita greu".... Tu zici undeva , spre sfarsitul mesajului, "...si pe stadionul din Tarnava s-a facut liniste". Ei bine, articolul de care vorbesc, aparut in cartea asta chiar asa se cheama: E liniste la Tarnava".Si pentru ca am amintit de el, si pentru ca nu stiu unde s-ar mai gasi cartea asta, si am promis catorva de pe aici ca il postez, am sa incerc sa fac asta desi e tare lung. O sa-l impart in doua, pentru ca nu ma indur sa nu pun si partea despre atmosfera din Trnava inainte de meci, urmand intr-un alt mesaj sa postez cronica propriu zisa a meciului.
QUOTE(iuliu @ 18 Jul 2007, 12:29) 
Sa nu uitam ca MEMORIE e de gen feminin , deci de multe ori te insala. ( ups , iar mi-o caut cu lumanarea de la sotia mea )
Eu știam că te păresește ...
Da, dar mai intai te inseala... 
Cum ziceam, prima parte azi...
"Septembrie 71. Campioana noastra, Dinamo, nu reuseste, acasa, la Bucuresti, sa treaca de Spartak Trnava, in Cupa campionilor europeni. E 0-0 in meciul tur arbitrat de austriacul Paul Schiller, cel care condusese si partida de la Arad, intre UTA si Legia (1-2) Ratam suficient prin Salceanu si Lucescu, asa incat, cu acest 0-0, suntem ca si eliminati. Numai antrenorul Dumitru Nicolae Nicusor cuteaza sa declare :
-Sa nu fim categorici ! In fotbal, niciodata nu se stie ce va fi ! Sa asteptam totusi returul de la 29 septembrie.
...Luni 27 septembrie, in ziua plecarii, am 38 de grade. Urmeaza plecarea cu un avion special, cu lotul dinamovist, dupa-amiaza, pana la Bratislava. La ora 12, inca nu am pasaportul. Redactorul sef Aurel C.Neagu reuseste sa descurce itele incurcate de altii, si, la ora 15, sunt la aeroportul Otopeni. Cu Cristian Topescu, Dan Voicila, si...tovarasul de suferinta de la Varsovia, Mircea Todoran. Nelu Nunweiller, Lucescu, Dinu, Dumitrache si ceilalti sunt foarte realisti. "E un meci in care nu ai decat 25 la suta sanse ! zice Nelu Nunweiller. Ceea ce inseamna ca e bine. Ca te poti lupta pentru ceva , nu ?" Cele mai multe ganduri duc spre esecul de proportii inregistrat de Steaua la Trnava, cu trei ani in urma, dupa ce militarii castigasera cu 2-1 partida tur.
-Daca Steaua a luat un 4-0 scurt la Trnava, inseamna ca Adamec, Kuna si Dobias fac ravagii acasa, imi spune mai mult in soapta Dumitarceh.
....Cand aude ca am fost la "dezastrul de la Varsovia " Salceanu isi face o cruce scurta si baiguie :
-Sa nu fie un nou cutremur !
"Antonov-ul" aterizeaza lin pe pista Bratislavei. Vamesii ne intampina cu un sentiment de compatimire. Spartak Trnava e lider, lotul sau cuprinde " blocul nationalei", plus ca mai exista si acel 0-0 de la Bucuresti. "Ce sansa sa mai aiba Dinamo ?", par sa intrebe vamesii din priviri.
-Eu presimt ca aici, la Trnava vom reusi un rezultat de rasunet ! il aud pe presedintele clubului Dinamo, colonelul Valeriu Buzea. Ce ziceti baieti ?
Nimeni nu zice insa nimic. Ce sa mai spuna cand presedintele clubului pune in fata un asemenea obiectiv aproape incredibil pentru unii, din moment ce campioana Cehoslovaciei jucase la Bucuresti ca un mecanism. Si din moment ce Steaua luase patru goluri ?
-Ajaxul a pierdut cu 2-0, la Trnava, acum doi ani ! il aud pe Florin Cheran.
...De la Bratislava, cu autocarul, 50 de km , pana la Trnava. Soseaua e ingusta, e intuneric si, la un moment dat, o frana puternica e gata sa ne scoata prin parbriz. Un biciclist beat fusese salvat in ultima clipa.
-Semn bun ! se aude vocea lui Doru Popescu.
-Rezervele au cele mai mari fetisuri ! replica Dinu ca un filozof.
Trnava ne primeste rece. Suntem cazati la hotel "Karpaty". Din camera mea se vede stadionul. Foarte cochet. Seamana cu un stadion englezesc. Gazon cadrilat ca pe Wemblay, tribune acoperite cu sticla. Coboram la masa. "Vanatorii" de autografe ii asaltasera pe Dumitrache si Lucescu, cei mai cunoscuti aici. Guadalajara i-a facut celebri. "Nea-ga" intreaba un blond carliontat. Sigur, tifosii cehi nu puteau uita acel gol celebru marcat de Alexandru Neagu in poarta lui Vencel, la Guadalajara (Alexandru Neagu, varful Rapidului, urma sa-si faca datoria peste trei zile la Bucuresti, cu Napoli.) Dupa masa de seara vizitam orasul. Trnava, cu cei 35000 de locuitori ai sai, e un fel de Petrosani, combinat cu Aradul vechi. Un oras unde nu prea se intampla multe in afara de fotbal, chiar daca aici se afla si o fabrica de masini. Langa Posta, un afis mare anunta meciul. Un suporter a adaugat cu creionul : "5-0 pentru Spartak ! "...Un alt afis la intrarea in gradina orasului : "4-0 pentru Trnava ! " Primim greu aceste ...salutari.
-Sper sa nu asistam la al doilea dezastru, imi sopteste Mircea Tudoran.
-Sper...
Langa magazinul de articole muzicale, un afis care le intrece pe toate : "6-0 pentru Trnava !". Jucatorii il vad. Simt ca afisul le-a rascolit orgoliul.
-Astia isi inchipuie ca Dinamo a venit cu juniorii ! Cum fratilor, ati uitat ca o calificare se joaca in doua meciuri ? mai vorbim noi miercuri seara ! suna revolta lui Dinu.
...S-a facut ora 10 noaptea. Echipa urca in camere. Stam, jos, la restaurant, la o bere. Antrenorul Dumitru Nicolae Nicusor, echilibrat ca intotdeauana, nu s-a speriat de "afisele" microbistilor din Trnava.
-E marea noastra sansa ! zice el al un moment dat. E mult prea optimista atmosfera la Trnava. E un mare avantaj pentru noi. Pentru ca , Doamne fereste sa nu le iasa schema in primele 20 de min, ca-s victimele nervozitatii.
....Dumitru Nicolae Nicusor comunica formatia. Numai Deleanu e incert. A avut piciorul in ghips. Crede , totusi, in forta morala a lui Coco Deleanu. Regreta ca nu-l poate folosi pe Nichi Dumitriu, care a facut deplasarea, dar nu are drept de joc pentru ca transferul lui de la Steagul rosu nu s-a efectuat in termenul UEFA. Cristian Topescu si Dan Voicila merg la culcare. Mireca Todoran ramane in hol, in fata televizorului. Ies de unul singur, sa mai vad orasul, sa vad cat de mult dintr-un oras nou, pe care il calc prima si probabil ultima data in viata. E insa foarte frig, febra nu m-a parasit, si dupa jumatate de ora ajung sub ...dus, dupa care incep sa scriu prima pagina a avancronicii de a doua zi, partea echipei noastre.
...Marti dimineta, la 10, antrenamentul dinamovistilor. Kuna, Kabta si Dobias au venit sa-i "fotogarfieze" pe jucatorii nostri. Fac cu Kuna un interviu despre...meciul Romania-Cehoslovacia, din cadul campionatului european, care se va disputa peste cinci saptamani, la Bucuresti. Kuna e un om inteligent, un om cumpatat, discret. Logic, crede in sansa echipei sale natioanle. Cat despre meciul cu Dinamo, in loc de raspuns zambeste . Insist.
-Ne trebuie un singur gol ! Intelegeti, nu ?!...raspunde, putin jenat de insistenta mea...naiva.
Dinamovistii termina antrenamentul. Intra in vestiare.Veseli. Raman cu Cristian Topescu si Dan Voicila pe teren. Facem un " triunghiular" de penaltyuri. Cate trei lovituri fiecare. Egalitate perfecta : 2-2-2 !
-Ce bine ar fi ca si maine sa inregsitram scorul asta, zice Dan Voicila.
...Ce bine ar fi !
....In fata stadionului, o masina ultimul tip, inconjurata de tineri. E masina lui Adamec. Cel mai scump jucator al Cehoslovaciei din acel moment, cum imi declarase un confrate din Bratislava, da autografe. Incerc sa-i obtin o declaratie. Refuza un dialog in franceza sau engleza, refuza in limba rusa. Nu cred ca nu intelege nici una dintre aceste limbi.In sfarsit, fiecare vedeta se comporta in felul sau. Plec mahnit. Il aud razand, usor batjocoritor.
-Cetiri, tolko cetiri ! aproape striga in urma-mi.
" Ah, Adamec, Adamec, ce m-as bucura sa va dea Dinamo o lectie, ai merita-o din plin !"
....Il caut pe antrenorul Malatinski. E optimist si el. Nu vrea sa-mi comunice formatia. "Normal, Dinamo a pierdut calificarea la Bucuresti ! Aici, cine stie, poate doar un mare ghinion sa ne opreasca pe noi din turul urmator. " zice principalul lui Spartak.
Cumpar ziare, am nevoie de cat mai mutle date din tabara adversa pentru avancronica pe care o voi trimite ziarului "Sportul" la pranz. Vad un titlu pe care am impresia ca l-am inteles. Rog translatorul sa mi-l traduca. E liniste la Trnava!. Exact asa suna titlul. Victoriile asupra Stelei, a lui Ajax si remiza alba cu Dinamo din meciul tur cantaresc destul in judecata confratilor cehoslovaci. Cumpanesc si eu situatia si transmit in tara o avancronica optimista intitulata "Campioana Romaniei crede in sansa ei, desi adeversarii sunt supraoptimisti ".
...Dupa amiaza , in setea mea de turist, plec cu Cristian Topescu, Dan Voicila si Mircea Tudoran la Bratislava.Dunarea leagana linsitita orasul. Ne amintim, vrand, nevrand, de luna mai, cand aici, nationala Romaniei a pierdut partida in min. 88.Atunci era soare la Bratislava. Nicolae Soare comentase partida la TV. Acum ploua. Macar de ar fi maine soare.. Seara ne intoarcem , tot cu trenul, la Trnava. In vagon, auzindu-ne vorbind, cativa calatori si-au luat ramas bun de la noi, aratandu-ne patru si cinci goluri...
Oare chiar asa sa fie ?..."
_________
Atat pentru azi. Restul maine.
Poate la noapte va visati un Dumitrache, Dinu sau...Doru Popescu in asteptarea revansei de la Trnava....
"Septembrie 71. Campioana noastra, Dinamo, nu reuseste, acasa, la Bucuresti, sa treaca de Spartak Trnava, in Cupa campionilor europeni. E 0-0 in meciul tur arbitrat de austriacul Paul Schiller, cel care condusese si partida de la Arad, intre UTA si Legia (1-2) Ratam suficient prin Salceanu si Lucescu, asa incat, cu acest 0-0, suntem ca si eliminati. Numai antrenorul Dumitru Nicolae Nicusor cuteaza sa declare :
-Sa nu fim categorici ! In fotbal, niciodata nu se stie ce va fi ! Sa asteptam totusi returul de la 29 septembrie.
...Luni 27 septembrie, in ziua plecarii, am 38 de grade. Urmeaza plecarea cu un avion special, cu lotul dinamovist, dupa-amiaza, pana la Bratislava. La ora 12, inca nu am pasaportul. Redactorul sef Aurel C.Neagu reuseste sa descurce itele incurcate de altii, si, la ora 15, sunt la aeroportul Otopeni. Cu Cristian Topescu, Dan Voicila, si...tovarasul de suferinta de la Varsovia, Mircea Todoran. Nelu Nunweiller, Lucescu, Dinu, Dumitrache si ceilalti sunt foarte realisti. "E un meci in care nu ai decat 25 la suta sanse ! zice Nelu Nunweiller. Ceea ce inseamna ca e bine. Ca te poti lupta pentru ceva , nu ?" Cele mai multe ganduri duc spre esecul de proportii inregistrat de Steaua la Trnava, cu trei ani in urma, dupa ce militarii castigasera cu 2-1 partida tur.
-Daca Steaua a luat un 4-0 scurt la Trnava, inseamna ca Adamec, Kuna si Dobias fac ravagii acasa, imi spune mai mult in soapta Dumitarceh.
....Cand aude ca am fost la "dezastrul de la Varsovia " Salceanu isi face o cruce scurta si baiguie :
-Sa nu fie un nou cutremur !
"Antonov-ul" aterizeaza lin pe pista Bratislavei. Vamesii ne intampina cu un sentiment de compatimire. Spartak Trnava e lider, lotul sau cuprinde " blocul nationalei", plus ca mai exista si acel 0-0 de la Bucuresti. "Ce sansa sa mai aiba Dinamo ?", par sa intrebe vamesii din priviri.
-Eu presimt ca aici, la Trnava vom reusi un rezultat de rasunet ! il aud pe presedintele clubului Dinamo, colonelul Valeriu Buzea. Ce ziceti baieti ?
Nimeni nu zice insa nimic. Ce sa mai spuna cand presedintele clubului pune in fata un asemenea obiectiv aproape incredibil pentru unii, din moment ce campioana Cehoslovaciei jucase la Bucuresti ca un mecanism. Si din moment ce Steaua luase patru goluri ?
-Ajaxul a pierdut cu 2-0, la Trnava, acum doi ani ! il aud pe Florin Cheran.
...De la Bratislava, cu autocarul, 50 de km , pana la Trnava. Soseaua e ingusta, e intuneric si, la un moment dat, o frana puternica e gata sa ne scoata prin parbriz. Un biciclist beat fusese salvat in ultima clipa.
-Semn bun ! se aude vocea lui Doru Popescu.
-Rezervele au cele mai mari fetisuri ! replica Dinu ca un filozof.
Trnava ne primeste rece. Suntem cazati la hotel "Karpaty". Din camera mea se vede stadionul. Foarte cochet. Seamana cu un stadion englezesc. Gazon cadrilat ca pe Wemblay, tribune acoperite cu sticla. Coboram la masa. "Vanatorii" de autografe ii asaltasera pe Dumitrache si Lucescu, cei mai cunoscuti aici. Guadalajara i-a facut celebri. "Nea-ga" intreaba un blond carliontat. Sigur, tifosii cehi nu puteau uita acel gol celebru marcat de Alexandru Neagu in poarta lui Vencel, la Guadalajara (Alexandru Neagu, varful Rapidului, urma sa-si faca datoria peste trei zile la Bucuresti, cu Napoli.) Dupa masa de seara vizitam orasul. Trnava, cu cei 35000 de locuitori ai sai, e un fel de Petrosani, combinat cu Aradul vechi. Un oras unde nu prea se intampla multe in afara de fotbal, chiar daca aici se afla si o fabrica de masini. Langa Posta, un afis mare anunta meciul. Un suporter a adaugat cu creionul : "5-0 pentru Spartak ! "...Un alt afis la intrarea in gradina orasului : "4-0 pentru Trnava ! " Primim greu aceste ...salutari.
-Sper sa nu asistam la al doilea dezastru, imi sopteste Mircea Tudoran.
-Sper...
Langa magazinul de articole muzicale, un afis care le intrece pe toate : "6-0 pentru Trnava !". Jucatorii il vad. Simt ca afisul le-a rascolit orgoliul.
-Astia isi inchipuie ca Dinamo a venit cu juniorii ! Cum fratilor, ati uitat ca o calificare se joaca in doua meciuri ? mai vorbim noi miercuri seara ! suna revolta lui Dinu.
...S-a facut ora 10 noaptea. Echipa urca in camere. Stam, jos, la restaurant, la o bere. Antrenorul Dumitru Nicolae Nicusor, echilibrat ca intotdeauana, nu s-a speriat de "afisele" microbistilor din Trnava.
-E marea noastra sansa ! zice el al un moment dat. E mult prea optimista atmosfera la Trnava. E un mare avantaj pentru noi. Pentru ca , Doamne fereste sa nu le iasa schema in primele 20 de min, ca-s victimele nervozitatii.
....Dumitru Nicolae Nicusor comunica formatia. Numai Deleanu e incert. A avut piciorul in ghips. Crede , totusi, in forta morala a lui Coco Deleanu. Regreta ca nu-l poate folosi pe Nichi Dumitriu, care a facut deplasarea, dar nu are drept de joc pentru ca transferul lui de la Steagul rosu nu s-a efectuat in termenul UEFA. Cristian Topescu si Dan Voicila merg la culcare. Mireca Todoran ramane in hol, in fata televizorului. Ies de unul singur, sa mai vad orasul, sa vad cat de mult dintr-un oras nou, pe care il calc prima si probabil ultima data in viata. E insa foarte frig, febra nu m-a parasit, si dupa jumatate de ora ajung sub ...dus, dupa care incep sa scriu prima pagina a avancronicii de a doua zi, partea echipei noastre.
...Marti dimineta, la 10, antrenamentul dinamovistilor. Kuna, Kabta si Dobias au venit sa-i "fotogarfieze" pe jucatorii nostri. Fac cu Kuna un interviu despre...meciul Romania-Cehoslovacia, din cadul campionatului european, care se va disputa peste cinci saptamani, la Bucuresti. Kuna e un om inteligent, un om cumpatat, discret. Logic, crede in sansa echipei sale natioanle. Cat despre meciul cu Dinamo, in loc de raspuns zambeste . Insist.
-Ne trebuie un singur gol ! Intelegeti, nu ?!...raspunde, putin jenat de insistenta mea...naiva.
Dinamovistii termina antrenamentul. Intra in vestiare.Veseli. Raman cu Cristian Topescu si Dan Voicila pe teren. Facem un " triunghiular" de penaltyuri. Cate trei lovituri fiecare. Egalitate perfecta : 2-2-2 !
-Ce bine ar fi ca si maine sa inregsitram scorul asta, zice Dan Voicila.
...Ce bine ar fi !
....In fata stadionului, o masina ultimul tip, inconjurata de tineri. E masina lui Adamec. Cel mai scump jucator al Cehoslovaciei din acel moment, cum imi declarase un confrate din Bratislava, da autografe. Incerc sa-i obtin o declaratie. Refuza un dialog in franceza sau engleza, refuza in limba rusa. Nu cred ca nu intelege nici una dintre aceste limbi.In sfarsit, fiecare vedeta se comporta in felul sau. Plec mahnit. Il aud razand, usor batjocoritor.
-Cetiri, tolko cetiri ! aproape striga in urma-mi.
" Ah, Adamec, Adamec, ce m-as bucura sa va dea Dinamo o lectie, ai merita-o din plin !"
....Il caut pe antrenorul Malatinski. E optimist si el. Nu vrea sa-mi comunice formatia. "Normal, Dinamo a pierdut calificarea la Bucuresti ! Aici, cine stie, poate doar un mare ghinion sa ne opreasca pe noi din turul urmator. " zice principalul lui Spartak.
Cumpar ziare, am nevoie de cat mai mutle date din tabara adversa pentru avancronica pe care o voi trimite ziarului "Sportul" la pranz. Vad un titlu pe care am impresia ca l-am inteles. Rog translatorul sa mi-l traduca. E liniste la Trnava!. Exact asa suna titlul. Victoriile asupra Stelei, a lui Ajax si remiza alba cu Dinamo din meciul tur cantaresc destul in judecata confratilor cehoslovaci. Cumpanesc si eu situatia si transmit in tara o avancronica optimista intitulata "Campioana Romaniei crede in sansa ei, desi adeversarii sunt supraoptimisti ".
...Dupa amiaza , in setea mea de turist, plec cu Cristian Topescu, Dan Voicila si Mircea Tudoran la Bratislava.Dunarea leagana linsitita orasul. Ne amintim, vrand, nevrand, de luna mai, cand aici, nationala Romaniei a pierdut partida in min. 88.Atunci era soare la Bratislava. Nicolae Soare comentase partida la TV. Acum ploua. Macar de ar fi maine soare.. Seara ne intoarcem , tot cu trenul, la Trnava. In vagon, auzindu-ne vorbind, cativa calatori si-au luat ramas bun de la noi, aratandu-ne patru si cinci goluri...
Oare chiar asa sa fie ?..."
_________
Atat pentru azi. Restul maine.
Poate la noapte va visati un Dumitrache, Dinu sau...Doru Popescu in asteptarea revansei de la Trnava....
Foarte interesant , pare a fi prima parte a unui roman politist , urmeaza partea a doua cu un deznodamant neasteptat.
Imi pare rau ca am stricat efectul , dezvaluind inca de ieri " cine e criminalul " adica sfarsitul fericit al romanului .
Completare : Nicky Dumitriu este Emil Dumitriu II , un jucator foarte talentat si tehnic . A jucat multi ani la Rapid , unde cu pasele lui a alimentat doua varfuri de atac , pe Ion Ionescu si pe Neagu . In interviurile lui pe Site , Nelu Nunweiller a vorbit foarte frumos despre Dumitriu II , un adversar sportiv pe care l-a apreciat si l-a respectat , chiar daca ne-a facut destule belele cand am jucat cu ei . La Dinamo a jucat doar in editia 1971-72 , transferul lui a venit prea tarziu pentru meciurile din CCE , dar a fost titular in campionat . A lasat o impresie foarte buna . Pentru Dinamo a fost un campionat greu , cu multi accidentati , inclusiv Dumitrache care a lipsit tot returul si cu multi jucatori tineri . Si cel care a facut ceva ordine in joc a fost Dumitriu II .
Si totusi cine e criminalul ?
Imi pare rau ca am stricat efectul , dezvaluind inca de ieri " cine e criminalul " adica sfarsitul fericit al romanului .
Completare : Nicky Dumitriu este Emil Dumitriu II , un jucator foarte talentat si tehnic . A jucat multi ani la Rapid , unde cu pasele lui a alimentat doua varfuri de atac , pe Ion Ionescu si pe Neagu . In interviurile lui pe Site , Nelu Nunweiller a vorbit foarte frumos despre Dumitriu II , un adversar sportiv pe care l-a apreciat si l-a respectat , chiar daca ne-a facut destule belele cand am jucat cu ei . La Dinamo a jucat doar in editia 1971-72 , transferul lui a venit prea tarziu pentru meciurile din CCE , dar a fost titular in campionat . A lasat o impresie foarte buna . Pentru Dinamo a fost un campionat greu , cu multi accidentati , inclusiv Dumitrache care a lipsit tot returul si cu multi jucatori tineri . Si cel care a facut ceva ordine in joc a fost Dumitriu II .
Si totusi cine e criminalul ?
Partea a doua e in cartea lui mircea m. ionescu 
Partea a doua n-am reusit s-o postez azi. Din cauza caniculei. Am sa incerc dimineata poate e mai racoare. Asta daca nu cumva se indura Marcher si posteaza el in noaptea asta.
Aoleu....tre sa caut cartea 
Parca retin...e o carte cu fond negru, naiba stie unde-o fi prin toata biblioteca
Parca retin...e o carte cu fond negru, naiba stie unde-o fi prin toata biblioteca
Am gasit-o....coperta e neagra, cu o minge pe un piedestal. Stiam eu 
Ziua meciului. N-am astampar. Hoinaresc de unul singur prin oras. La pranz, ma intalnesc cu un confrate din praga care fusese la partida tur. E sigur si el de victoria la scor a gazdelor. Ma invita la un restaurant pescaresc. Nu pot manca. Rade. "De ce, colega?Ce, jucam noi?" Si totusi nu pot manca!
Continuarea ...cine-o vrea
Continuarea ...cine-o vrea
Continuarea...
"Ziua meciului. N-am astampar. Hoinaresc de unul singur prin oras. La pranz ma intalnesc cu un confrate din Praga, care fusese la partida tur. E sigur si el de victoria la scor a gazdelor. Ma invita la un resataurant pescaresc. Nu pot manca. Rade.De ce colega? Ce jucam noi? Si totusi nu pot manca.
Doctorul echipei Dinamo mi-a facut doua Polidine. Febra din Bucuresti a trecut. A venit insa alta febra si doctorul nu-mi poate face nimic. Ploua. Intru intr-o expozitie de ceramica arsa. Stiluri moderne. Cumpar un exponat. Un diavol cu o coasa infipta in soare. Stilizat, dar cam asta vrea sa insemne. Magazinele se inchid. Mai toate au cate un afis, Suntem la meci. Fac un calcul. Orasul are cam in jur de 35000 de locuitori. Stadionul 30000. Multi suporteri mai are Spartak Trnava! Aici si in imprejurimi.
.Cand ma apropii de hotel, la o suta de metri in fata, vad echipa mergand la stadion. Nu mai intru sa ma schimb. Ce fac insa cu diavolul de ceramica? Il iau cu mine.E ora 14:15. Peste un ceas fix incepe meciul.
Tribuna ne primeste vesela, cu rautati aruncate la tot pasul. Patru-cinci degete, zambete zeflemitoare, in stilul lui Adamec. Stadionul e plin ochi desi ploua. Dan Voicila urca in tribuna de deasupra vestiarelor, in cabina sa. Mircea Tudoran il insoteste. Cristian Topescu ma cheama cu el. Ma bucur, cu gandul ca voi putea vedea si reluarile intr-o faza mai cu cantec. Vine si Nichi Dumitriu cu noi. Instalatia de tarnsmisie si monitorul sunt asezate pe pista din fata tribunei a II-a. Deschidem umbrelele. Stadionul geme in spatele nostru, la doi metri. In dreapta, peluza celor in picioare vuieste ca un Vulcan Spartak! Spartak! Cristian Topescu intra in legatura cu stadionul. Mai sunt 30 de minute pana sa inceapa meciul. Ce greu trec. As vrea ca meicul sa inceapa imediat, sa nu mai vad acele patru-cinci degete care ni se flutura in fata, in spate. Apar dinamovistii la incalzire. Cateva fluieraturi ironice. Ai nostri zambesc, par foarte degajati. As vrea sa am o forta magica sa pot face centauri din cei 11 atleti in alb. Ce copil sunt. Cu 10 min inainte de primul fluier al lui Hans Weiland din RFG apar si jucatorii din Trnava la incalzire. Jucatorii din Trnava e mult spus, pentru ca numai doi sunt localnici, restul din Bratislava si din alte orase. Lucescu, in plin efort, ajunge langa banca noastra:
-Nu pierdem! Sunt prea siguri de ei! Ascultati-ma, nu pierdem! Si pleaca intr-un nou sprint.
Vine si Nelu Nunweiller in zona noastra:
-Ne-am acomodat cu vacarmul. Cred ca tribunele au si obosit. Daca avem curaj i-am putea prinde pe contraatac! marturiseste stalpul apararii dinamoviste, semn ca acolo, in defensiva, el garanteaza totul.
Cristian Topescu ne face semn sa tacem.
Buna ziua, stimati telespectatori! Sunteti in legatura directa cu stadionul din Trnava, de unde veti urmari in direct partida
Echipele s-au aliniat, gata sa intre pe teren. Stadionul e un cazan care fierbe.Spartak!Spartak!
Spartak incepe in forta, parca e o cavalcada pe teren. Kuna si Adamec bombardeaza reduta noastra, insa Andrei e fenomenal din plecare. Spartak ataca in valuri, dar valurile se sparg de digul nostru. Nelu Nunweiller dirijeaza admirabil defensiva in care Cheran, Dinu, Deleanu se bat superb pentru fiecare minge.Lucescu si Dumitrache prind cateva contraatacuri, Salceanu si Florian Dumitrescu fac presing si jocul se echilibreaza. Gazdele incep sa se enerveze.Cetiri, tolko cetiri!spunea Adamec. 5-0 pentru Spartak scria pe afisele din oras, dar au trecut 25 de minute si e 0-0! Internationalii de marca ai Trnavei simt taria dinamovistilor, simt nelinistea publicului venit la un festin de goluri. Si in min 27, la o faza normala, Adamec incepe sa imparta pumni in stanga si in dreapta ca pe un ring de box. Arbitrul il elimina insa pe ...Kuna, si astept din clipa in clipa sa se pravale peste noi cazanul ce vuieste la doi metri in spate. Meciul e interupt cateva minute, Adamec aprinde spiritele, simuland ca arbitrul e de vina, ca un dinamovist trebuie eliminat. Cetiri, tolko cetiri, desigur, Adamec, dezamagirae mea.
Jocul reincepe, Spartak e in 10 oameni, dar ataca cu toata disperarea, arbitrul, om, fireste, inchide ochii la cateva faulturi ale gazdelor. Cu trei minute inainte de pauza, Adamec executa un corner, Varodin centreaza si Kabat deviaza in gol: e 1-0 pentru Spartak. Tribunele s-au mai linistit. Se incheie repriza. Cristian Topescu imi solicita o parere despre meci. Simt ca ard. Iau microfonul, e groaznic sa tii un microfon in mana. In sfarsit vorbesc: Chiar daca gazdele au inscris prin Kuna, nu Kuna, prin Adamec, nu Adamec, doamne ce-i cu mine, stiam perfect cum il cheama pe autorul golului, chair daca gazdele au inscris prin Kabat, jocul mi s-a parut echilibrat si Dinamo mai are sanse. Sper ca dupa pauza echipa noastra sa dovedeasca valoarea ei de echipa puternica si pe plan international. Atat am spus, tata m-a inregistrat acasa, mi-era jena de ce am zis. Ii cer scuze lui Cristian Topescu, dar el ma imbarbateaza:A fost bine, nu fi copil.
Nu cutez sa traversez terenul de joc sa ma duc la cabine. Raman pe gazon cu rezervele echipei noastre campioane. Mustatea are un ochi umflat incat cu greu il recunosc. Dobrau se plange de cateva lovituri puternice primite in spate. (in spate, acolo unde simteam cazanul venind spre mine). Doru Popescu se tine de falca. Zice ca un om de ordine i-a aplicat un uppercut. Ploua. Rezervele targ la poarta. Stadionul si-a regasit linistea. Iarasi cateva degete. Patru-cinci
-Daca nea Nae ma baga in repriza secunda, eu inscriu golul calificarii! vine asa, neintrebat, glasul lui Doru Popescu.
Nu-i raspund. N-as putea sa-i marturisesc ce gandesc. Pentru ca daca as fi obligat, ca antrenor, la o schimbare, acum la Trnava, numai la Doru Popescu n-as apela.
Echipele reapar de la cabine. Incepe repriza secunda. Ploua nemilos. Nici o schimbare in formatii.
Spartak porneste iarasi tavalugul sau cu care a strivit Steaua si Ajaxul. Lipsa lui Kuna nu se simte in forta echipei. Poate mai tarziu in cugetul formatiei. La 10 min dupa pauza, Varodin ajunge fata in fata cu Andrei, stadionul e al un pas de delir, dar goal-keeperul nostru zvacneste ca o pantera si scoate incredibil golul care ar fi rezolvat totul. Peste trei minute antrenorul Dumitru Nicolae Nicusor face o mutare de sahist versat, schimba un mijlocas, Salceanu, cu raza de pion, cu un turn-Doru Popescu! Doru nu atinge bine mingea, ca Dinu greseste o pasa in fata careului, Adamec fura mingea, il vede liber pe Hrusecky, la 12 metri, acesta prinde o bomba de zile mari. Dar nu e 2-0 pentru ca Andrei arunca zaruri de plumb incins in tribuna, scotand un sut imposibil. Peste doau minute, Dinamo are sansa egalarii, insa Doru Popescu rateaza. Campionii nostri nu depun inca armele. Batranii echipei imping jocul spre careul Trnavei si dupa 45 de sec de la marea ratare, Lucescu scapa, suteaza, se opune un adversar, mingea ricoseaza, pas la Dumitrache, centrare de mare maestru, de pe stanga, si Doru Popescu reia, cu latul, in gol. E 1-1! Incredibil pentru unii dar meritat Bucuria noastra e scurta. La 5 minute dupa egalare gazdele obtin un penalty la un fault al lui Dinu asupra lui Kabat, dubios am zis eu prima data, dar corect, s-a vazut la reluare, si Dobias aduce iarasi avantaj pentru Spartak Trnava. Cu acest gol, ramasa in 10 oameni, echipa lui Malatinsky incepe sa traga de rezultat. Mai are cateva zvacniri dar Andrei e imaterial parca, zboara dintr-o bara in alta, scoate cu mainile, cu picioarele, cu capul, imposibil, incredibil. Andrei face meciul vietii sale si scorul ramane 2-1. Dinamo crede totusi in steaua sa si se bate admirabil. Cu tot curajul, cu toata demnitatea. Stie ca un singur gol i-ar aduce o calificare de rasunet si ataca furibund. Dinu rateaza cu 5 min inainte de final. Spartak s-a retras, se blocheaza in fata careului sau. Cand sa mai inscrii? Ma uit la ceas. Mai sunt doua minute. La Bratislava, la 50 de km de aici, in mai, nationala a pierdut in min 88. Nu se intoarce oare roata norocului?
Se intoarce! Florian Dumitrescu recupereaza o minge aproape de linia de fund, o minge pierduta pentru multi, centreaza, o lovitura de cap, de sah-mat pentru portarul Geryk, dintr-un plonjon ireal de frumos, dar se opune bara, Doru Popescu este insa acolo, sa-si respecte cuvantul, ca nea Nae l-a introdus in repriza secunda si Doru Popescu inscrie cand nimeni nu mai poate face nimic. E 2-2, spune tabela de marcaj sub ochii impietriti ai unui stadion arhiplin care venise la o chermeza de goluri. Numai patru, Adamec!,,,Numai ca cele patru au fost impartite pe din doua. Uitasei de aceasta posibilitate. Uitasei de legea nescrisa a fotbalului. De faptul ca e un sport al fair-play-ului. Nu al desconsiderarii adversarului. Uitasei ca Dinamo e totusi un nume, ca a jucat si cu formatii mai tari, cu Inter, cu Real, pe care le-a invins chiar daca nu le-a eliminat. Uitasei ca doi jucatori considerati de unii terminat, ca Andrei si Doru Popescu, pot face meciul vietii lor. Si ca o echipa alcatuita din 11 barbati adevarati nu putea fi mai bine drogata moral decat de ironiile si rautatile suorterilor din Trnava.
La Trnava e liniste. Linistea calificarii de rasunet a unei formatii care a dat in primul rand o frumoasa lectie morala.
"Ziua meciului. N-am astampar. Hoinaresc de unul singur prin oras. La pranz ma intalnesc cu un confrate din Praga, care fusese la partida tur. E sigur si el de victoria la scor a gazdelor. Ma invita la un resataurant pescaresc. Nu pot manca. Rade.De ce colega? Ce jucam noi? Si totusi nu pot manca.
Doctorul echipei Dinamo mi-a facut doua Polidine. Febra din Bucuresti a trecut. A venit insa alta febra si doctorul nu-mi poate face nimic. Ploua. Intru intr-o expozitie de ceramica arsa. Stiluri moderne. Cumpar un exponat. Un diavol cu o coasa infipta in soare. Stilizat, dar cam asta vrea sa insemne. Magazinele se inchid. Mai toate au cate un afis, Suntem la meci. Fac un calcul. Orasul are cam in jur de 35000 de locuitori. Stadionul 30000. Multi suporteri mai are Spartak Trnava! Aici si in imprejurimi.
.Cand ma apropii de hotel, la o suta de metri in fata, vad echipa mergand la stadion. Nu mai intru sa ma schimb. Ce fac insa cu diavolul de ceramica? Il iau cu mine.E ora 14:15. Peste un ceas fix incepe meciul.
Tribuna ne primeste vesela, cu rautati aruncate la tot pasul. Patru-cinci degete, zambete zeflemitoare, in stilul lui Adamec. Stadionul e plin ochi desi ploua. Dan Voicila urca in tribuna de deasupra vestiarelor, in cabina sa. Mircea Tudoran il insoteste. Cristian Topescu ma cheama cu el. Ma bucur, cu gandul ca voi putea vedea si reluarile intr-o faza mai cu cantec. Vine si Nichi Dumitriu cu noi. Instalatia de tarnsmisie si monitorul sunt asezate pe pista din fata tribunei a II-a. Deschidem umbrelele. Stadionul geme in spatele nostru, la doi metri. In dreapta, peluza celor in picioare vuieste ca un Vulcan Spartak! Spartak! Cristian Topescu intra in legatura cu stadionul. Mai sunt 30 de minute pana sa inceapa meciul. Ce greu trec. As vrea ca meicul sa inceapa imediat, sa nu mai vad acele patru-cinci degete care ni se flutura in fata, in spate. Apar dinamovistii la incalzire. Cateva fluieraturi ironice. Ai nostri zambesc, par foarte degajati. As vrea sa am o forta magica sa pot face centauri din cei 11 atleti in alb. Ce copil sunt. Cu 10 min inainte de primul fluier al lui Hans Weiland din RFG apar si jucatorii din Trnava la incalzire. Jucatorii din Trnava e mult spus, pentru ca numai doi sunt localnici, restul din Bratislava si din alte orase. Lucescu, in plin efort, ajunge langa banca noastra:
-Nu pierdem! Sunt prea siguri de ei! Ascultati-ma, nu pierdem! Si pleaca intr-un nou sprint.
Vine si Nelu Nunweiller in zona noastra:
-Ne-am acomodat cu vacarmul. Cred ca tribunele au si obosit. Daca avem curaj i-am putea prinde pe contraatac! marturiseste stalpul apararii dinamoviste, semn ca acolo, in defensiva, el garanteaza totul.
Cristian Topescu ne face semn sa tacem.
Buna ziua, stimati telespectatori! Sunteti in legatura directa cu stadionul din Trnava, de unde veti urmari in direct partida
Echipele s-au aliniat, gata sa intre pe teren. Stadionul e un cazan care fierbe.Spartak!Spartak!
Spartak incepe in forta, parca e o cavalcada pe teren. Kuna si Adamec bombardeaza reduta noastra, insa Andrei e fenomenal din plecare. Spartak ataca in valuri, dar valurile se sparg de digul nostru. Nelu Nunweiller dirijeaza admirabil defensiva in care Cheran, Dinu, Deleanu se bat superb pentru fiecare minge.Lucescu si Dumitrache prind cateva contraatacuri, Salceanu si Florian Dumitrescu fac presing si jocul se echilibreaza. Gazdele incep sa se enerveze.Cetiri, tolko cetiri!spunea Adamec. 5-0 pentru Spartak scria pe afisele din oras, dar au trecut 25 de minute si e 0-0! Internationalii de marca ai Trnavei simt taria dinamovistilor, simt nelinistea publicului venit la un festin de goluri. Si in min 27, la o faza normala, Adamec incepe sa imparta pumni in stanga si in dreapta ca pe un ring de box. Arbitrul il elimina insa pe ...Kuna, si astept din clipa in clipa sa se pravale peste noi cazanul ce vuieste la doi metri in spate. Meciul e interupt cateva minute, Adamec aprinde spiritele, simuland ca arbitrul e de vina, ca un dinamovist trebuie eliminat. Cetiri, tolko cetiri, desigur, Adamec, dezamagirae mea.
Jocul reincepe, Spartak e in 10 oameni, dar ataca cu toata disperarea, arbitrul, om, fireste, inchide ochii la cateva faulturi ale gazdelor. Cu trei minute inainte de pauza, Adamec executa un corner, Varodin centreaza si Kabat deviaza in gol: e 1-0 pentru Spartak. Tribunele s-au mai linistit. Se incheie repriza. Cristian Topescu imi solicita o parere despre meci. Simt ca ard. Iau microfonul, e groaznic sa tii un microfon in mana. In sfarsit vorbesc: Chiar daca gazdele au inscris prin Kuna, nu Kuna, prin Adamec, nu Adamec, doamne ce-i cu mine, stiam perfect cum il cheama pe autorul golului, chair daca gazdele au inscris prin Kabat, jocul mi s-a parut echilibrat si Dinamo mai are sanse. Sper ca dupa pauza echipa noastra sa dovedeasca valoarea ei de echipa puternica si pe plan international. Atat am spus, tata m-a inregistrat acasa, mi-era jena de ce am zis. Ii cer scuze lui Cristian Topescu, dar el ma imbarbateaza:A fost bine, nu fi copil.
Nu cutez sa traversez terenul de joc sa ma duc la cabine. Raman pe gazon cu rezervele echipei noastre campioane. Mustatea are un ochi umflat incat cu greu il recunosc. Dobrau se plange de cateva lovituri puternice primite in spate. (in spate, acolo unde simteam cazanul venind spre mine). Doru Popescu se tine de falca. Zice ca un om de ordine i-a aplicat un uppercut. Ploua. Rezervele targ la poarta. Stadionul si-a regasit linistea. Iarasi cateva degete. Patru-cinci
-Daca nea Nae ma baga in repriza secunda, eu inscriu golul calificarii! vine asa, neintrebat, glasul lui Doru Popescu.
Nu-i raspund. N-as putea sa-i marturisesc ce gandesc. Pentru ca daca as fi obligat, ca antrenor, la o schimbare, acum la Trnava, numai la Doru Popescu n-as apela.
Echipele reapar de la cabine. Incepe repriza secunda. Ploua nemilos. Nici o schimbare in formatii.
Spartak porneste iarasi tavalugul sau cu care a strivit Steaua si Ajaxul. Lipsa lui Kuna nu se simte in forta echipei. Poate mai tarziu in cugetul formatiei. La 10 min dupa pauza, Varodin ajunge fata in fata cu Andrei, stadionul e al un pas de delir, dar goal-keeperul nostru zvacneste ca o pantera si scoate incredibil golul care ar fi rezolvat totul. Peste trei minute antrenorul Dumitru Nicolae Nicusor face o mutare de sahist versat, schimba un mijlocas, Salceanu, cu raza de pion, cu un turn-Doru Popescu! Doru nu atinge bine mingea, ca Dinu greseste o pasa in fata careului, Adamec fura mingea, il vede liber pe Hrusecky, la 12 metri, acesta prinde o bomba de zile mari. Dar nu e 2-0 pentru ca Andrei arunca zaruri de plumb incins in tribuna, scotand un sut imposibil. Peste doau minute, Dinamo are sansa egalarii, insa Doru Popescu rateaza. Campionii nostri nu depun inca armele. Batranii echipei imping jocul spre careul Trnavei si dupa 45 de sec de la marea ratare, Lucescu scapa, suteaza, se opune un adversar, mingea ricoseaza, pas la Dumitrache, centrare de mare maestru, de pe stanga, si Doru Popescu reia, cu latul, in gol. E 1-1! Incredibil pentru unii dar meritat Bucuria noastra e scurta. La 5 minute dupa egalare gazdele obtin un penalty la un fault al lui Dinu asupra lui Kabat, dubios am zis eu prima data, dar corect, s-a vazut la reluare, si Dobias aduce iarasi avantaj pentru Spartak Trnava. Cu acest gol, ramasa in 10 oameni, echipa lui Malatinsky incepe sa traga de rezultat. Mai are cateva zvacniri dar Andrei e imaterial parca, zboara dintr-o bara in alta, scoate cu mainile, cu picioarele, cu capul, imposibil, incredibil. Andrei face meciul vietii sale si scorul ramane 2-1. Dinamo crede totusi in steaua sa si se bate admirabil. Cu tot curajul, cu toata demnitatea. Stie ca un singur gol i-ar aduce o calificare de rasunet si ataca furibund. Dinu rateaza cu 5 min inainte de final. Spartak s-a retras, se blocheaza in fata careului sau. Cand sa mai inscrii? Ma uit la ceas. Mai sunt doua minute. La Bratislava, la 50 de km de aici, in mai, nationala a pierdut in min 88. Nu se intoarce oare roata norocului?
Se intoarce! Florian Dumitrescu recupereaza o minge aproape de linia de fund, o minge pierduta pentru multi, centreaza, o lovitura de cap, de sah-mat pentru portarul Geryk, dintr-un plonjon ireal de frumos, dar se opune bara, Doru Popescu este insa acolo, sa-si respecte cuvantul, ca nea Nae l-a introdus in repriza secunda si Doru Popescu inscrie cand nimeni nu mai poate face nimic. E 2-2, spune tabela de marcaj sub ochii impietriti ai unui stadion arhiplin care venise la o chermeza de goluri. Numai patru, Adamec!,,,Numai ca cele patru au fost impartite pe din doua. Uitasei de aceasta posibilitate. Uitasei de legea nescrisa a fotbalului. De faptul ca e un sport al fair-play-ului. Nu al desconsiderarii adversarului. Uitasei ca Dinamo e totusi un nume, ca a jucat si cu formatii mai tari, cu Inter, cu Real, pe care le-a invins chiar daca nu le-a eliminat. Uitasei ca doi jucatori considerati de unii terminat, ca Andrei si Doru Popescu, pot face meciul vietii lor. Si ca o echipa alcatuita din 11 barbati adevarati nu putea fi mai bine drogata moral decat de ironiile si rautatile suorterilor din Trnava.
La Trnava e liniste. Linistea calificarii de rasunet a unei formatii care a dat in primul rand o frumoasa lectie morala.
stie cineva de unde pot sa fac si eu rost de un material video cu acest meci, vreau neaparat sa il vad 
Asta ar trebui sa citeasca jucatorii nostri inainte de meciul din turul 3.
Asa e , Radu. De multe ori m-am gandit la asta. Si mai ales la vorbele lui Nelu Nunweiller: ""E un meci in care nu ai decat 25 la suta sanse ! Ceea ce inseamna ca e bine. Ca te poti lupta pentru ceva , nu ?" Probabil cam tot atatea sanse vom avea si acum dupa tragerea la sorti din 3 august....
foarte frumoasa poveste...chiar daca stiam cum se termina am stat cu sufletul la gura savurand fiecare rand....de astfel de momente de mobilizare au nevoie jucatorii de azi
@cosmin...deja am inceput sa caut cartea
@cosmin...deja am inceput sa caut cartea
Meciuri celebre ale lui Dinamo? Nu sunt suficient de informat in privinta asta, dar pot sa spun ca cel mai frumos meci de fotbal care mi-a fost dat sa vad in viata mea a fost Dinamo-Everton 5-1, nu-mi venea sa cred in acea seara ce a putut sa le faca Dinamo englezilor de la Everton, tin minte ca dupa prima repriza era 1 la 1, inscrisese Claudiu Niculescu gol, si dupa ce am vazut ca englezii egalasera ma gandeam ca golul lui Claudiu a fost doar un gol dat din noroc, si ca englezii vor intoarce rezultatul in favoarea lor dupa pauza, insa, dupa pauza s-a dovedit contrariul, s-a dovedit ca golul lui Niculescu nu a fost dat din noroc si ca Dinamo avea sa fie cea care isi intoarce rezultatul meciului in favoarea lor. Stiti si voi ploaia de goluri care a urmat imediat dupa repriza intai... doamne ce meci!
din ce am mai auzit si eu meciul cu Hamburg cand i-am batut cu 3-0, ei fiind la acea vreme campionii Europei, a fost unul de neinchipuit
daca cineva care isi mai aduce aminte, si sper sa fie mai multi, sa ne povesteasca si noua, astia mai tineri, cum a fost trait acel meci
daca cineva care isi mai aduce aminte, si sper sa fie mai multi, sa ne povesteasca si noua, astia mai tineri, cum a fost trait acel meci
Gavros, s-a mai vorbit despre acea dubla si pe prima pagina a topicului asta.. Sigur, asta nu inseamna ca e subiect inchis, Doamne fereste, dar ma gandeam ca n-ai vazut.
da, nu am vazut acele comentarii
frumoase meciuri si excelente comentarii, as vrea sa vad un meci ca cel cu Hamburg, dar sa fie in locu lor Liverpool, sau unu ca cel cu Inter , cand ne-am calificat
ar cam fi timpul ca Dinamo sa mai faca astfel de meciuri si cine stie, poate vor reusi chiar acuma in turul 3
cum ar fi Dinamo 3 - 0 Liverpool
cred ca visez frumos
cred ca visez frumos
1983-1984 / Champions' Cup / Turul 2 / Dinamo - SV Hamburg 3-0 2-3
http://www.youtube.com/watch?v=Jjg7yV4ATbo
http://www.youtube.com/watch?v=Jjg7yV4ATbo
meciurile cu Liverpool exista pe undeva????
Revenire la meciul Spartak Tirnovo - Dinamo
Asadar " memoria lui Iuliu " a luat-o totusi razna .
Cehul eliminat a fost Kuna ( nu Pollak cum am scris eu ) care va juca si in meciul Romania-Cehoslovacia 2-1.
Primul nostru gol a venit in repriza a doua ( nu inainte de pauza cum am scris eu )
Sa fie de vina cei 36 de ani care au trecut de cand am vazut meciul ? ( in alb-negru la televizor )
Sa fie de vina mai degraba varsta mea de acum ? ( 23 + 36 = 59 )
Ca o compensare , lipseste din articol faza eliminarii in repriza a doua a lui Al. Satmareanu II .
Aceasta eliminare l-a determinat pe antrenor sa-l trimita in joc pe Doru Popescu. Deci egalarea la 1-1 si tot ce a urmat dupa aceea s-a intamplat cand cele doua echipe jucau 10 la 10 .
Desigur cel mai important e ca la sfarsitul meciului ERA LINISTE LA TARNOVO
Asadar " memoria lui Iuliu " a luat-o totusi razna .
Cehul eliminat a fost Kuna ( nu Pollak cum am scris eu ) care va juca si in meciul Romania-Cehoslovacia 2-1.
Primul nostru gol a venit in repriza a doua ( nu inainte de pauza cum am scris eu )
Sa fie de vina cei 36 de ani care au trecut de cand am vazut meciul ? ( in alb-negru la televizor )
Sa fie de vina mai degraba varsta mea de acum ? ( 23 + 36 = 59 )
Ca o compensare , lipseste din articol faza eliminarii in repriza a doua a lui Al. Satmareanu II .
Aceasta eliminare l-a determinat pe antrenor sa-l trimita in joc pe Doru Popescu. Deci egalarea la 1-1 si tot ce a urmat dupa aceea s-a intamplat cand cele doua echipe jucau 10 la 10 .
Desigur cel mai important e ca la sfarsitul meciului ERA LINISTE LA TARNOVO
Multumim Iuliu pentru relatari-)))
Pentru mine conteaza sincer mai putin ca toate detaliile sa fie super exacte (desi pentru o cronica de meci e important), cat mai ales impresiile si momentele de tensiune maxima....din relatarea "oficiala" a cartii m-a surprins relatarea atmosferei dinainte de meci din oras si cum toti ne credeau deja infranti, iar din amintirile tale descrierea lui Doru Popescu - "greoi ca un dulap si cam strain cu alergarea" - ...si totusi el a facut diferenta in acest meci-))
As vrea sa vad si eu inregistrarea video.
Pentru mine conteaza sincer mai putin ca toate detaliile sa fie super exacte (desi pentru o cronica de meci e important), cat mai ales impresiile si momentele de tensiune maxima....din relatarea "oficiala" a cartii m-a surprins relatarea atmosferei dinainte de meci din oras si cum toti ne credeau deja infranti, iar din amintirile tale descrierea lui Doru Popescu - "greoi ca un dulap si cam strain cu alergarea" - ...si totusi el a facut diferenta in acest meci-))
As vrea sa vad si eu inregistrarea video.
Am gasit o explicatie " politica " pentru trei omisiuni din articolul lui Mircea M. Ionescu : eliminarea lui Satmareanu II , faptul ca la faza premergatoare ultimului gol plonjonul " ireal de frumos " a fost executat de Radu Nunweiller si absenta formatiei aliniate de Dinamo in acel meci .
Nu stiu cand si-a scris Mircea M. Ionescu cartea , presupun ca intre anii 1980-1989.
In 1979 dupa un meci la Frankfurt , Satmareanu II nu s-a mai intors in Romania , ramanand in Germania de vest . Prin 1980 ( poate gresesc cu un an ) Radu Nunweiller a ramas si el in Elvetia ( e o poveste cu mult tenis , sunt amestecati Borg , Mariana Simionescu si Mariana Ciogolea-Nunweiller )
Conform "regulilor " din acei ani , un sportiv " fugit " in vest era considerat tradator , numele lui era sters de peste tot si era interzis de pomenit . Conform acestor reguli , Satmareanu n-a existat si deci n-a fost eliminat , nici Radu Nunweiller n-a existat si plonjonul ... s-a executat singur.
Pentru cei mai tineri , poate ca ce am scris pare absurd , dar acestea au fost vremurile .
Nu stiu cand si-a scris Mircea M. Ionescu cartea , presupun ca intre anii 1980-1989.
In 1979 dupa un meci la Frankfurt , Satmareanu II nu s-a mai intors in Romania , ramanand in Germania de vest . Prin 1980 ( poate gresesc cu un an ) Radu Nunweiller a ramas si el in Elvetia ( e o poveste cu mult tenis , sunt amestecati Borg , Mariana Simionescu si Mariana Ciogolea-Nunweiller )
Conform "regulilor " din acei ani , un sportiv " fugit " in vest era considerat tradator , numele lui era sters de peste tot si era interzis de pomenit . Conform acestor reguli , Satmareanu n-a existat si deci n-a fost eliminat , nici Radu Nunweiller n-a existat si plonjonul ... s-a executat singur.
Pentru cei mai tineri , poate ca ce am scris pare absurd , dar acestea au fost vremurile .
iata si echipa aliniata de Dinamo in acel meci:
Marin Andrei
Florin Cheran
Ion Nunweiller
Alexandru Sătmăreanu (eliminat min. 56)
Augustin Deleanu
Cornel Dinu
Viorel Sălceanu (min.56 Doru Popescu)
Mircea Lucescu
Radu Nunweiller
Florea Dumitrache
Florian Dumitrescu (min.75 Ioan Haidu)
Antrenor: Nicolae Dumitru
Marcator: Doru Popescu - min. 64 si min. 88
Marin Andrei
Florin Cheran
Ion Nunweiller
Alexandru Sătmăreanu (eliminat min. 56)
Augustin Deleanu
Cornel Dinu
Viorel Sălceanu (min.56 Doru Popescu)
Mircea Lucescu
Radu Nunweiller
Florea Dumitrache
Florian Dumitrescu (min.75 Ioan Haidu)
Antrenor: Nicolae Dumitru
Marcator: Doru Popescu - min. 64 si min. 88
Redlady08 salut
Formatie aproape corecta. Nu-mi amintesc ca Haidu sa fi jucat in acel meci . In orice caz Florian Dumitrescu n-a fost schimbat in minutul 75 , el a fost direct implicat la golul din minutul 88 .
Formatie aproape corecta. Nu-mi amintesc ca Haidu sa fi jucat in acel meci . In orice caz Florian Dumitrescu n-a fost schimbat in minutul 75 , el a fost direct implicat la golul din minutul 88 .
asa e iuliu, cu Florian ai dreptate....n-avea cum sa fie schimbat si sa participe la faza golului
M-am uitat si eu pe un site de sport si am gasit aceleasi minute in care au fost schimbati cei doi jucatori la fel cum a scris si redlady08. Acum nu stiu cine are dreptate asa ca nu ma pronunt deoarece pe vremea acelui meci eu inca nu eram nici in planul de proiectare, asa ca poate ai dreptate iuliu ...
QUOTE(COSMIN C @ 20 Jul 2007, 11:23)
Dinu rateaza cu 5 min inainte de final. Spartak s-a retras, se blocheaza in fata careului sau. Cand sa mai inscrii? Ma uit la ceas. Mai sunt doua minute. La Bratislava, la 50 de km de aici, in mai, nationala a pierdut in min 88. Nu se intoarce oare roata norocului?
Se intoarce! Florian Dumitrescu recupereaza o minge aproape de linia de fund, o minge pierduta pentru multi, centreaza, o lovitura de cap, de sah-mat pentru portarul Geryk, dintr-un plonjon ireal de frumos, dar se opune bara, Doru Popescu este insa acolo, sa-si respecte cuvantul, ca nea Nae l-a introdus in repriza secunda si Doru Popescu inscrie cand nimeni nu mai poate face nimic.
Se intoarce! Florian Dumitrescu recupereaza o minge aproape de linia de fund, o minge pierduta pentru multi, centreaza, o lovitura de cap, de sah-mat pentru portarul Geryk, dintr-un plonjon ireal de frumos, dar se opune bara, Doru Popescu este insa acolo, sa-si respecte cuvantul, ca nea Nae l-a introdus in repriza secunda si Doru Popescu inscrie cand nimeni nu mai poate face nimic.
Bun sunt de acord cu voi, deoarece eu n-am de unde sa stiu cum a fost cu adevarat. Inseamna ca ce am vazut eu pe site-ul respectiv era neadevarat. Mersi Iuliu ...
Asa e, Iuliu. Am vrut sa-ti raspund, dar eram in viteza. Pana la urma ai gasit tu explicatia. Cartea e scrisa mai tarziu, cand cei doi deja nu mai "existau".
De fapt plecarea lui Radu in Elvetia l-a afectat si pe Nelu care n-am mai putut conduce echipa dejuniori la Campionatul Mondial din Australia....
De fapt plecarea lui Radu in Elvetia l-a afectat si pe Nelu care n-am mai putut conduce echipa dejuniori la Campionatul Mondial din Australia....
Dinamo - FC Arges 3-4 1979
Cornel Dinu (Dinamo): Cred, acum, după acest final de campionat, că victoria Argesului este dreaptă. Munca mult mai adevărată din Valea Argesului a restabilit adevărul. Acel adevăr ce se numeste dreptate si care trebuie să ridice orice frunte, chiar si atunci când pierde. Niciodată n-am dorit un titlu mai mult ca pe acesta, dar chiar dacă sufăr, simt că n-ar fi fost drept.
Nicolae Dobrin: La 3-3, prelungirea aia cred că mi-a scos peri albi, dar m-a si înfuriat, îmi amintesc doar că am cerut mingea si am căutat cel mai scurt drum spre poarta dinamovistă. Simțeam că trebuie să marc un gol, pentru a-i linisti pe băieti si pentru a mă linisti eu însumi.
Am auzit ca Dobrin i-a spus arbitrului, care mai prelungea meciul asteptand sa inscriem noi, ca daca mai prelungeste mai da un gol. Si a dat...
Cornel Dinu (Dinamo): Cred, acum, după acest final de campionat, că victoria Argesului este dreaptă. Munca mult mai adevărată din Valea Argesului a restabilit adevărul. Acel adevăr ce se numeste dreptate si care trebuie să ridice orice frunte, chiar si atunci când pierde. Niciodată n-am dorit un titlu mai mult ca pe acesta, dar chiar dacă sufăr, simt că n-ar fi fost drept.
Nicolae Dobrin: La 3-3, prelungirea aia cred că mi-a scos peri albi, dar m-a si înfuriat, îmi amintesc doar că am cerut mingea si am căutat cel mai scurt drum spre poarta dinamovistă. Simțeam că trebuie să marc un gol, pentru a-i linisti pe băieti si pentru a mă linisti eu însumi.
Am auzit ca Dobrin i-a spus arbitrului, care mai prelungea meciul asteptand sa inscriem noi, ca daca mai prelungeste mai da un gol. Si a dat...
Oare ce se întâmpla la Londra dacă dădea Augustin gol în loc de bară ? (Liverpool - Dinamo Mi-a căzut fața când am văzut că nu se duce în gol. Alte 2-3 săptămâni de amărăciune mare.
Eu când intru pe Dinamo (tai prin curte să ies pe Ștefan cel Mare) și când văd stadionul mă copleșesc niște emoții de zici că este derby, ceva, chit că el este gol.
Îmi amintesc că la meciul cu belgienii care ne-au eliminat,Mallines, am stat jos pe pistă de nu vedeam mai nimic. Apoi s-a făcut destul loc în ultimele 15 minute... Recunoașteți ipostaza ? Deci, nimic nou sub soare
Și fără oameni acel stadion mă umple de mândrie. Și stau ca prostu' sus și mă uit și mă întreb jucătorii noștrii oare ce simt când intră pe stadion ? Pe terenul unde generații întregi au jucat cu sufeltul ? N-au fost de fiecare dată campioni sau învingători, dar la sfârștul meciului nu puteai să-i acuzi că s-au plimbat pe teren ... Sau am uitat eu.
Eu când intru pe Dinamo (tai prin curte să ies pe Ștefan cel Mare) și când văd stadionul mă copleșesc niște emoții de zici că este derby, ceva, chit că el este gol.
Îmi amintesc că la meciul cu belgienii care ne-au eliminat,Mallines, am stat jos pe pistă de nu vedeam mai nimic. Apoi s-a făcut destul loc în ultimele 15 minute... Recunoașteți ipostaza ? Deci, nimic nou sub soare
Și fără oameni acel stadion mă umple de mândrie. Și stau ca prostu' sus și mă uit și mă întreb jucătorii noștrii oare ce simt când intră pe stadion ? Pe terenul unde generații întregi au jucat cu sufeltul ? N-au fost de fiecare dată campioni sau învingători, dar la sfârștul meciului nu puteai să-i acuzi că s-au plimbat pe teren ... Sau am uitat eu.
Intrebat care este diferența dintre generatia trecuta si generatia actuala de jucatori, marele Ilie Balaci a raspuns : "Mentalitatea". Foarte bine zis. As zice eu, si bunul simț...
Am meciurile cu Liverpool pe DVD. Cel de la Bucuresti integral iar la cel din Anglia un rezumat. Are cineva meciurile cu Hamburg?
This is a "lo-fi" version of our main content. To view the full version with more information, formatting and images, please click here.