Doru Tureanu, "cel mai bun hocheist român al tuturor timpurilor" Options

[Cai Lun]

"Omul cât trãieºte învaþã"... sau dacã nu învaþã, cel puþin aflã!

Mulþi dintre noi, cei mai tineri, am aflat zilele acestea, graþie unui inspirat interviu din EVZ, despre Doru Tureanu, hocheist dinamovist considerat cel mai valoros produs românesc în acestui sport. M-am gândit cã ar fi util sã îi deschidem ºi lui un topic alãturi de celelalte mari glorii ale sportului dinamovist. Gãsiþi în cele ce urmeazã articolul din EVZ, precum ºi un comentariu scris de Iuliu.

Romanul care i-a batut pe americani cu patinele de fier

"Evenimentul zilei" a stat de vorbã cu Doru Tureanu, considerat cel mai bun hocheist român al tuturor timpurilor. România, cu Tureanu pe gheaþã, a învins echipa SUA în 1977, victorie consideratã ºi acum una dintre cele mai mari surprize din istoria hocheiului.

Prezent cu naþionala României la douã ediþii ale Jocurilor Olimpice de iarnã, Doru Tureanu crede cã performanþele hocheiului din anii '60, '70 ºi '80 nu se vor mai repeta curând.

Erau vremuri când între fotbaliºti ºi sportivii altor ramuri ale cluburilor departamentale nu erau mari diferenþe. Nici mãcar de imagine. ªi unii ºi alþii erau bine plãtiþi, beneficiari ai unui sistem semi-profesionist care a dispãrut însã dupã 1989, nu mergeau la serviciu ºi se bucurau de notorietate. Cei mai mulþi erau luaþi cu arcanul de la cluburile din provincie, alþii veneau de bunã voie ºi nesiliþi de nimeni, atraºi de perspectiva de a avea asigurat traiul dupã încheierea carierei. Erau vremurile când finalele Cupei Campionilor la volei ori popice se disputau între formaþii româneºti. Erau vremuri când la fiecare disciplinã sportivã exista un Nicolae Dobrin, adicã un fenomen.

La ºpriþ cu fotbaliºtii

Doru Tureanu a fost pentru hocheiul pe gheaþã românesc ceea ce a fost Dobrin pentru fotbal. Cel mai bun! O spun toþi coechipierii sãi din perioada în care naþionala de hochei pe gheaþã a României era o prezenþã constantã la Jocurile Olimpice. De aceeaºi pãrere sunt ºi predecesorii acelei generaþii de excepþie, singura care s-a bãtut în grupa de elitã a campionatului Mondial, alãturi de titanii Rusia, SUA, Cehoslovacia, Canada sau Suedia. Ca atacant la Dinamo, Doru Tureanu mergea la câte un ºpriþ alãturi de fotbaliºtii grupãrii din ªtefan cel Mare. Se laudã ºi acum cu asta.

Dupã ce s-a lãsat de hochei, Tureanu n-a ºtiut sã-ºi gestioneze celebritatea. Loviturile pe care viaþa i le-a dat în plan personal l-au debusolat. Gena de campion l-a ajutat totuºi sã treacã peste moartea pãrinþilor, peste un divorþ cu cântec ºi peste ideea cã nu mai e în centrul atenþiei. Dar nu sã ºi continue în sportul cãruia, aºa cum îi place sã spunã, i-a dedicat "o viaþã de om". Doru Tureanu e un caz unic. Dupã ce ºi-a încheiat cariera de jucãtor, el nu a mai rãmas aproape de hochei decât vreo doi ani. Iar asta se întâmpla în 1989.

A jucat fotbal cu Mircea Sandu ºi hochei cu Þiriac

În ultimii 20 de ani, "Dobrin" al hocheiului românesc n-a mai cãlcat decât foarte rar pragul Patinoarului "23 August". Nici nu mai ºtie când a patinat ultima oarã. În toþi aceºti ultimi 20 de ani, hocheiul românesc i-a dus dorul lui Tureanu. Nu ºi cei care s-au ocupat de destinele acestui sport. Culmea, preºedinte al FRHG a fost aproape douã decenii fostul sãu coechipier de la Dinamo, Eduard Panã. Când aude de Panã, Doru Tureanu strâmbã din nas ºi bombãne. Chiar dacã el e considerat cel mai bun hocheist român al tuturor timpurilor, cel care reprezintã România în "Hall of Fame" e însã Eduard Panã. "A avut grijã cât a fost în fruntea federaþiei inclusiv de asta", spune Tureanu.

Dinamo a dominat hocheiul românesc la începutul anilor '70. Secþia de hochei a grupãrii "roº-albe" e desfiinþatã de ani buni

Cariera sportivã a lui Doru Tureanu a început cu fotbalul. A jucat alãturi de Mircea Sandu, actualul preºedinte al Federaþiei Române de Fotbal, cu care spune cã a rãmas în relaþii foarte bune. A practicat fotbalul în paralel cu hocheiul pe gheaþã, iar cel care l-a ajutat sã aleagã a fost antrenorul de hochei Mihai Flamaropol. Tureanu s-a aflat pe aceeaºi gheaþã chiar ºi cu Ion Þiriac, cel care, înainte de tenis, a practicat hocheiul! A jucat la Dinamo între 1969 ºi 1988, ultimul an fiind antrenor atât la gruparea din ªtefan cel Mare, cât ºi la echipa naþionalã. "Sunt un tip sentimental. Divorþul m-a dat complet peste cap. Îmi pierdusem ºi pãrinþii, aºa cã nu mai aveam cui sã îi cer un sfat. Eram confuz, nu ºtiam încotro sã o apuc", povesteºte Tureanu. S-a apucat de bãuturã, dar spre norocul sãu, ºi-a revenit la timp. Nu l-a mai interesat însã hocheiul.

"Aveam patine de fier ºi rupeam 10 crose pe meci"

Doru Tureanu a fãcut parte din cea mai bunã generaþie a hocheiului românesc. Cu el pe gheaþã, România a învins Statele Unite ale Americii în 1977, la singura participare a primei noastre reprezentative în elita hocheiului mondial. Victoria României în faþa SUA, scor 5-4, e consideratã ºi acum una dintre cele mai mari surprize din istoria hocheiului. "La Viena s-a disputat acel Mondial. Þin minte cã se terminase meciul ºi stãteam pe gheaþã fãrã sã scot o vorbã. Nu eram singurul, însã. Nu ne venea sã credem. Priveam tabela de marcaj, apoi ne uitam la hocheiºtii americani... Ne-a trebuit ceva vreme sã realizãm ceea ce fãcusem", povesteºte Doru Tureanu. "Aveam patine de fier ºi rupeam 10 crose pe meci. Americanii rupeau una tot turneul. Acestea erau condiþiile. ªi cu toate acestea i-am bãtut pe americani", povesteºte eroul nostru.

La Jocurile Olimpice de la Lake Placid, ultima participare a hocheiului pe gheaþã românesc la o asemenea competiþie, Tureanu a fost cel mai bun. În meciul câºtigat în faþa RFG-ului, scor 6-4, el a marcat patru goluri, fiind desemnat cel mai bun hocheist al zilei la Jocurile Olimpice.

"Prostule, d'aia te-am trimis eu în Japonia, sã-mi aduci ceas?"

Tureanu ºtie o mulþime de poveºti. Mai uitã unele amãnunte, moment în care îi sare în ajutor Mihai Popescu, bunul sãu prieten. Cei doi au rãmas foarte apropiaþi, deºi au evoluat la cluburi rivale, Popescu fiind stelist. "De ce n-am rãmas în strãinãtate? De prost, cred", spune Tureanu. "Ar fi trebuit sã plec, pentru cã oferte au tot fost. Eram, însã, îndrãgostit. Cum sã plec eu în altã þarã? Regret ºi acum cã n-am fãcut acest pas".

Doru a avut in joc ceva din stilul profesionistilor canadieni, tehnica perfecta, control al pucului, patinaj si - ceea ce a lipsit in general hocheistilor romani - forta! N-a ezitat sa se angajeze in contacte fizice cu jucatori mai solizi ca el si in general ei cadeau.
La Dinamo a aparut foarte tanar, un adevarat copil minune. la inceput a jucat excelent ca fundas, apoi a trecut la inaintare. Nu a fost coechipier cu Tiriac, care abandonase hocheiul de performanta inainte de venirea lui Doru la Dinamo.
Coechipieri: portarii Dumitras si Hutanu, Zganca, Scheau, Corduban, Fagaras, Pana, Florescu, Ciobotaru, Basa, Boldescu, Stefan, Bandas, Axinte, Costea. Cu ultimii doi a format o excelenta linie de atac la Dinamo si la Nationala.
Hochei, rugbi, handbal, volei, ce-am fost prin ann 60-80 si unde suntem acum...

[Capirossi]

Undeva, prin debara si acum trebuie sa mai fie crosa facuta de taica-miu la servici pe care era pirogravat numele lui Tureanu pe o parte si numele Dinamo pe cealalta parte. Tureanu era la fel de celebru precum Dudu ori Patzaichin. Un Gretzki al Romaniei.

[nWbbix]

Adevarat articolul. Poate avem zile sa vedem echipa de hochei reinfiintata.

[Cai Lun]

Nu renteazã...

[iuliu]

Poate ca intr-adevar nu renteaza . Eu am apucat alte vremuri , poate perioada de aur a hochei-ului romanesc , dar si atunci majoritatea meciurilor de campionat se jucau aproape fara spectatori , eram numai cativa nebuni care veneam la meciuri . Patinoarul era descoperit si numai cine a fost la un meci de hochei in ianuarie si a simtit "adierea" de vant care venea dinspe lac stie ce inseamna ger cu adevarat . Mai tarziu prin anii 70 s-a construit acoperisul si lumea a inceput sa vina mai mult , dar numai la meciurile Dinamo - Steaua . Cei mai multi nu prea stiau ce e aia hochei dar veneau pentru ca stiau ca la astfel de meciuri "iese cu bataie" . Si trebuie sa spun ca nici baietii nostri si nici stelistii nu au dezamagit , iesea cu bataie desi era vorba de colegi de echipa nationala . Printre eroi era si Doru Tureanu care aproape la fiecare meci avea o runda de box cu stelistul Ionita . Ceea ce nu-i impiedica pe protagonisti sa joace impreuna in echipa nationala , de multe ori in linii de aparare sau de atac amestecate , cu componenti ai ambelor echipe si uneori si de la Miercurea Ciuc .
Ce ne trebuie ca sa readucem jocul e hochei la nivelul de atunci ? Desigur jucatori de valoarea lui Tureanu dar si un antrenor extraordinar cum a fost Mihai ( Misu ) Flamaropol , omul care a construit mai intai echipa Steaua ( pe numele ei vechi CCA ) , apoi a format echipa Dinamo si a fost multi ani antrenorul echipei nationale . Patinoarul din Bucuresti ii poarta pe drept numele .

[marcher]

Flamaropol a fost un sportiv desavarsit....are cateva meciuri si in nationala de fotbal a Romaniei

[Cai Lun]

E na?! Pai ia detaliaza...

[marcher]

Din cate stiu...incerc sa dau cateva detalii, Mihai Flamaropol s-a nascut in 1919. A inceput cariera sportiva ca fotbalist profesionist, la echipa Juventus Bucuresti (nascuta din fuziunea "Triumfului" cu "Romcomit"), cea care mai tarziu avea sa se mute la Ploiesti si sa devina Petrolul. La Juventus i-a avut antrenor pe renumitii Coloman Braun si Emerich Vogl.Simultan cu fotbalul a practicat canotaj si hochei.
A fost golgheterul primului campionat dupa razboi, a jucat la nationala A si B a Romaniei prin anul 1948-49, avand colegi pe Traian Ionescu,Apolzan, Bartha si antrenor pe Iuliu Baratky.
Ca antrenor nu a activat decat in hochei, la steaua, Dinamo sii la echipa nationala
A primit titlul de maestru emerit al sportului

[Cai Lun]

La viteza cu care decade sportul romanesc in prezent, cred ca ne vom intoarce la aceste situatii, in care un om cu adevarat talentat si sarguincios, va practica cu succes mai multe sporturi simultan...

[nWbbix]

Asa cum e campion mitica' si la table si la poker?

[Val61]

Intr-adevar Tureanu a fost un Dobrin al hockeyului romanesc, nu degeaba galeria dinamovista il alinta Doru Tureanu Canadianul. Tin minte ca la un meci contra stelei a luat pucul de undeva de la mijlocul terenului si a jonglat cu el pe crosa pana in poarta adversarului. Pacat ca nu a ramas pe afara, ar fi ajuns mare intr-o tara civilizata. Avea o tehnica si un dribling iesite din comun.

[canis germanicus]

Pai la derbyurile cu spurcatii, patinoarul din parcul 23 August, era plin ochi. Se mai stricau ventiltoarele si
se aduna un fum ca-ti bagai degetele-n ochi. Dar cind aparea Tureanu pe gheata, lua patinoarul foc! Nu ne-am putut
masura niciodata la hockey cu cehi, rusii, canadienii, dar dat fiind faptul ca e un sport costisitor, ne-am tinut
bine. Si culmea e ca am avut si asemenea jucatori de exceptie ca Doru Tureanu! La el am vazut pt. prima data cum
jongla pucul pe crosa ca un fotbalist care tine mingea in aer cu piciorul.
A contat mereu, pe plan national, entuziasmul unor oameni ca Flamaropol, Zografi, etc. care au facut ceva pt. sport.
Cum se antrenau hockeystii la Bilea, inainte sa se construiasca patinoarul artificial, numai drumul pina la lac te termina!
O tempora!.. Au trecut mai bine de 30 de ani de atunci!